Yama: Yama reprezintă cinci principii morale și etice care se referă la relația cu lumea exterioară. Acestea sunt:

1. Ahimsa (Non-violența): Respect pentru toate formele de viață și evitarea oricărei acțiuni care ar putea cauza suferință altor ființe.

2. Satya (Adevărul): Sinceritate în vorbire și acțiuni. Abținerea de la minciună sau distorsionarea adevărului.

3. Asteya (Non-furt): Abținerea de la furt sau aproprierea nepermisă a proprietății altora.

4. Brahmacharya (Controlul asupra simțurilor): Utilizarea moderată și echilibrată a energiei în vederea evoluției spirituale.

5. Aparigraha (Non-posesivitate): Să renunți la atașamente materiale excesive și la dorința de a acumula posesiuni.

Niyama: Niyama sunt cinci principii de auto-disciplină și dezvoltare personală, care se referă la relația cu propria persoană și cu interiorul său:

1. Saucha (Curățenie): Curățarea fizică și mentală, menținând mediul înconjurător și corpul curat și purificat.

2. Santosha (Multumire): A fi mulțumit cu ceea ce ai în prezent și a găsi fericirea în interior, indiferent de circumstanțe.

3. Tapas (Austeritate): Practica auto-disciplinei și a controlului, pentru a depăși limitările și pentru a progresa pe plan spiritual.

4. Svadhyaya (Studiul textelor sacre): Auto-reflecția și studiul textelor spirituale pentru a înțelege mai bine sinele și pentru a evolua personal.

5. Ishvara Pranidhana (Adoratia fata de Divin): Recunoașterea unei puteri superioare și abandonarea ego-ului în fața acestei forțe divine.

Yama și Niyama sunt văzute ca etape fundamentale pe calea yoga, fara de care nu putem vorbi despre evolutie spirituala. Aceste principii etice si morale încurajează practicanții să trăiască o viață conștientă și să cultive calități care să sprijine dezvoltarea lor spirituală.

The post Regulile de conduita si morala in Yoga appeared first on Yoga Delight.

• Experiențe de viață diferite: Dacă o persoană nu a trăit anumite situații sau nu a fost expusă la anumite emoții, poate fi mai dificil pentru ea să empatizeze cu cei care trec prin astfel de experiențe.

• Egocentrismul: Unii oameni pot fi mai concentrați pe propriile lor gânduri și emoții, ceea ce poate afecta capacitatea lor de a se concentra pe starea emoțională a celorlalți.

• Atenția limitată: Într-o lume aglomerată și plină de stimulente, uneori putem fi prea concentrați pe propriile noastre griji sau sarcini, iar aceasta poate să ne împiedice să fim cu adevărat prezenți pentru cei din jur și să ne conectăm cu emoțiile lor.

• Blocaje emoționale: Unele persoane pot avea dificultăți în a se conecta cu propriile emoții sau în a le exprima, ceea ce le poate face mai puțin capabile să înțeleagă și să resimtă emoțiile altora.

• Învățături culturale sau sociale: În funcție de mediul cultural și social în care creștem, ni se pot transmite anumite convingeri și valori care pot influența modul în care privim și resimțim emoțiile altora.

• Stres și epuizare emoțională: Starea de stres sau epuizarea emoțională pot afecta capacitatea de a fi empatic cu ceilalți, deoarece nevoile personale pot fi prioritare în astfel de situații.

Cu toate acestea, empatia poate fi dezvoltată și cultivată prin practică și conștientizare.

Modalități prin care poți învăța să dezvolți empatia:

Ascultarea activă: O componentă crucială a empatiei este să fii un ascultător atent. Fii prezent în conversație și acordă atenție nu doar cuvintelor spuse, ci și tonului vocii, limbajului nonverbal și emoțiilor.

Perspectiva: Încercă să te pui în locul celorlalți și să îți imaginezi cum ar fi să trăiești experiențele lor. Gândește-te la cum ai reacționa într-o situație similară.
Empatizarea cu trăirile: Când cineva împărtășește o emoție sau o experiență, încearcă să te conectezi cu sentimentul respectiv. În loc să oferi soluții imediate, acordă-le timp să-și exprime sentimentele.

Fără judecată: Evită să judeci sau să critici experiențele altora. Fiecare persoană are propriul context și motive pentru ceea ce simte.

Învățarea continuă: Citește cărți, articole sau urmărește discuții despre empatie și inteligență emoțională pentru a înțelege mai bine cum funcționează și cum să o dezvolți.

Practică meditatia: Fiind conștient de momentul prezent și de propriile tale reacții emoționale, vei deveni mai receptiv la emoțiile celorlalți și mai capabil să te conectezi cu ele.

Anumite posturi yoghine: practicarea asana.elor care dinamizeaza centrul subtil de forta Anahata Chakra

Feedback și autocorectare: Întreabă pe cei din jurul tău cum percep nivelul tău de empatie și dacă ai putea face anumite îmbunătățiri. Fii deschis să primești feedback și să lucrezi la dezvoltarea ta.

Când ne deschidem să ascultăm cu atenție și să ne punem în locul celorlalți, putem îmbunătăți conexiunile noastre sociale și relațiile interpersonale. Învățarea de la alții și efortul de a fi mai empatici poate aduce beneficii semnificative în viața noastră și în relațiile cu cei din jur.

The post De ce nu putem fi empatici? appeared first on Yoga Delight.

Ideea centrală a karmei este că fiecare acțiune, gând sau intenție a unei persoane va genera o reacție corespunzătoare în viitor. Cu alte cuvinte, “bine faci, bine gasești” sau “după faptă, și rasplata”.

Conform învățăturilor karmei, fiecare acțiune are o reacție, fiecare faptă poate avea un impact în viitor. Karma nu se referă doar la acțiuni fizice, ci și la gânduri și intenții. Se crede că karma este un proces universal al cauzalității, care influențează destinul individului în viață și în viitoarele reîncarnări. În esență, ceea ce semeni este ceea ce vei culege.

Ideea de karma sugerează că suntem responsabili pentru propriile noastre fapte.

Ce este Dharma?

Cuvântul “dharma” provine din limba sanscrită și poate fi înțeles ca , “îndatorire”, sau “armonie cosmică”. Uneori ne întrebam “de ce ne.om fi născut în viața asta”? Sa muncim, sa mergem în concedii, sa creștem copii și… cam atât? Asta.i tot? Intuiția noastră, din adâncul Sufletului ne spune ca nu e chiar asa. Fiecare dintre noi avem niște talanți de înmulțit.

Dharma poate varia în funcție de context și de rolul fiecărei persoane în societate. Fiecare individ are propria sa dharma, care poate include rolul său în familie, comunitate și societate, precum și datoria sa față de sine și către dezvoltarea spirituală. Respectarea dharma-ei sale este considerată esențială pentru o viață echilibrată și armonioasă, precum și pentru evoluția spirituală.

Dharma reprezintă, așadar, îndatorirea, misiunea, scopul, treaba pe care ne.am asumat.o în această viață, dar pe care e bine sa o împlinim respectând legile armoniei universale.

De exemplu, dharma unui învățător implică transmiterea cunoștințelor și învățăturii într.o maniera corectă, care sa.i transforme în mod benefic pe elevii săi.

Care este legătura dintre karma si dharma?

Într-un fel, karma și dharma sunt interconectate. Acțiunile (karma) unei persoane ar trebui să fie în conformitate cu dharma sa, adică să respecte legile morale și responsabilitățile sale în viață. Dacă cineva acționează în concordanță cu dharma sa și ia decizii conștiente și responsabile, atunci karma sa este considerată să fie pozitivă și să ducă la evoluție spirituală.

În concluzie, karma se referă la acțiuni și rezultatele acestora, în timp ce dharma se referă la datoria, responsabilitatea și legea morală a unei persoane. Aceste concepte au un rol semnificativ în înțelegerea modului în care o persoană își trăiește viața, își gestionează acțiunile și evoluează pe plan spiritual.

Karma pe care a acumulat-o o fiinta umană va determina direct următoarea viață, dar dharma persoanei joacă un rol esențial în această privință.

Karma reprezinta lecțiile pe care e necesar sa le învățăm, iar dharma are, de asemenea, de a face cu acțiunile corecte. Este important ca scopul vieții să fie atins în mod moral.

Asadar, ce tie nu-ti place, altuia nu-i face.

The post Ce este Karma? Ce este Dharma? Și care este legătura dintre ele? appeared first on Yoga Delight.

Cu alte cuvinte, toate părţile acestui sistem comunică unele cu altele şi la nivelul fiecăreia dintre ele se pot găsi ecourile manifestării specifice celorlalte părţi.

Acest sistem complex , fiinta umana, tinde către o stare de armonie naturală, cu condiția ca toate componentele sale să fie menținute într-o stare bună de echilibru.

De exemplu, dacă ne vom aseza într-o anumită postură pe care o vom menține un timp, putem remarca destul de uşor efecte specifice ale acestei posturi la nivel fizic, dar şi la nivel energetic, psihic,mental sau chiar spiritual.

Mai precis, elasticizarea coloanei vertebrale (care se produce prin asezarea intr.o postura de yoga) se reflectă şi în plan energetic, prin dinamizarea anumitor canale subtile energetice, fapt care duce la “elasticizarea” mintii.

Putem înţelege foarte uşor cum o postură fizică, care produce un efect de relaxare în corp, poate totodată genera o stare de linişte, de destindere, de relaxare psiho-mentală.

Și reciproca este întotdeauna valabilă. Tehnicile de concentrare, meditația, somatizeaza în corp starea benefică specifică.

Namaste

The post Cum poate o anumită postură corporală, ASANA, să producă o transformare perceptibilă pe atâtea niveluri ale ființei? appeared first on Yoga Delight.